Meniu

Poezii de Alexandru Macedonski

Nimica n-are ca pădurea mai multe farmece s-atragă Un suflet ce iubeşte taina frunzişelor cu umbră dragă Şi nicăieri nu poţi mai bine de lumea-ntreagă să te pierzi Decât pe-ngustele potece sub bolţile cu frunze verzi.   Frumos e muntele ce-nalţă spre ceruri fruntea lui semeaţă, Frumos e câmpul ce se-ntinde ca şi o mare de …
Citeste mai mult
Dacă-aş fi trăsnet v-aş trăsni, V-aş îneca dacă-aş fi apă, Şi v-aş săpa mormântu-adânc Dac-aş fi sapă.   Dacă-aş fi ştreang v-aş spânzura, Dacă-aş fi spadă v-aş străpunge, V-aş urmări dac-aş fi glonţ, Şi v-aş ajunge.   Dar eu, deşi rămân ce sunt, O voce-adâncă îmi murmură Că sunt mai …
Citeste mai mult
Reclama
Reclama

Despre Alexandru Macedonski

Cel ce a fost supranumit "Poetul Rondelurilor", Alexandru Macedonski s-a nascut in data de 14 Martie 1854 la Bucuresti, fiind cel de-al 3-lea copil al unei familii cu origini de revolutionari sarbi din Macedonia.

In copilarie, pana la varsta de 6 ani, poetul a fost o fire bolnavicioasa, avand crize de "nervozitate extrema, expus la un soi de absente de constiinta momentane". In perioada scolii din Oltenia si-a petrecut timpul la mosia de la Amaradia, trairi ce se regasesc si in cateva poezii ale sale.

La varsta de doar 12 ani, dupa cum singur declara, compune poezia "Plansul amantei", inclusa mai tarziu in volumul "Prima Verba".

Urmeaza o viata presarata de calatorii in Viena, Elvetia, Italia, Franta si nu numai, in 1875 este inchis pentru 3 ani sub acuzatia de defaimare si incitare la rebeliune impotriva Partidului Conservator si a prim ministrului Lascar Catargiu, intra in polemica cu Alecsandri pe care il acuza ca si-a insusit poezii create de popor, intra mai apoi in polemici si cu Eminescu caruia ii scrie urmatoarele versuri ce aveau sa ii afecteze intreaga cariera:

Un X… pretins poet-acum
S-a dus pe cel mai jalnic drum…
L-aș plânge dacă-n balamuc
Destinul lui n-ar fi mai bun,
Căci până ieri a fost năuc
Și nu e azi decât nebun.

Alexandru Macedonski trece in nefiinta la data de 24 noiembrie 1920, cerand roze, iar fiul sau Nikita negasind trandafiri, ii aduce să inhaleze parfum de trandafiri. Scena mortii a fost povestita de fiul sau Nikita intr-o scrisoare adresata lui Alexandru T. Stamatiad, in anul 1936.

La 27 noiembrie 1920 este inmormântat in cimitirul Bellu din Bucuresti.

Pintre numeroasele sale creatii se numara: "Rondelul rozelor de august", "Rondelul cascadelor de roze", "Rondelul rozelor ce mor", "Noaptea de iunie" si multe altele.

Legături externe:
Wikipedia