Meniu

Poezii de George Coşbuc

În vale văd căscioara cu streşină de brad; Aud, târziu prin noapte, pâraiele ce cad Cu vuiet de pe dealuri; şi-ntinsele păduri În cor îşi cântă doina, cu zeci de mii de guri. Acum un trăsnet frânge cu hohot repetat Un brad din faţa casei.   De vuiet deşteptat Tresar şi-n chinul spaimei fiorii mă cuprind Că nu te văd prin …
Citeste mai mult
Fericit va fi cine va lua copiii lor din faşă şi va zdrobi capul lor de pietrele drumului (Psalm 123)   Tu te plângi că milă nu-i? Mai aştepţi tu mila lui? Haina el ţi-o ia din cui, Pâinea de pe masă. Casa ta, şi ei stăpâni! Prindeţi ce vă cade-n mâni, Şi-i loviţi la mir, români, Că-i la voi …
Citeste mai mult
Reclama
Te salut pe tine, - articol cauzal şi omogen, Indirect contras în fraza cu subiectul epicen! Voi, interjecţiuni concrete şi-optative principale, Rădăcini prin apoziţii singular adjectivale, Voi, cantitative - abstracte subiective-n viitor, Unipersonale-n modul cu plural hotărâtor, Vă salut! Şi tot asemeni te salut, o, prezumtive, Număr genitiv în …
Citeste mai mult
Reclama
Reclama

Despre George Coşbuc

In data de 20 Septembrie 1866 se naste in judetul Bistrita-Nasaud cel ce urma sa fie mare poet al romanilor, dar si traducator si membru titular al Academiei Romane din anul 1916.

George Cosbuc este al 8-lea din cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Cosbuc si ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu.

Acesta isi petrece copilaria in lumea satului la Hordou, ascultand cu drag basmele povestite de catre mama sa. Incepe sa prinda gustul lecturii si scrie primele versuri in clasa a V-a, anii 1880-1881, iar aproape doi ani mai tarziu publica primele poezii si o poveste populara "Pepelea din Cenusa".

Desi este considerat un poet care a scris poezii care se recitau la serbarile scolare sau populare, creatia sa il recomanda drept un autor clasic al literaturii romane.

A tradus totodata foarte mult din lirica straina si a adaptat prin localizare la mediul taranesc "Eneida și Odiseea".

Ajuns la Bucuresti, Titu Maiorescu l-a primit in sedinta Junimii din 23 decembrie 1889, ardeleanul citind, alaturi de I.L. Caragiale. I se ofera un post de desenator-calculator la Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice. Spre sfarsitul lunii ianuarie 1890, George Cosbuc este invitat la o noua sedinta a Junimii.

In data de august 1915, intr-un accident de masina moare Alexandru, fiul poetului. Acesta suporta foarte greu lovitura si se izoleaza, incetand sa mai publice.

La 24 februarie 1918, apare in revista Scena din Bucuresti ultima poezie a lui Cosbuc "Vulturul". Din alte poezii celebre si indragite ale sale amintim: "Nunta in codru", "Concertul primaverii", "Iarna pe ulita" si nu numai.

In data de 9 Mai 1918, poetul trece in nefiinta, iar "Tara pierde un mare poet, in sufletul caruia s-au reflectat toate aspiratiile neamului nostru ..."

Legături externe:
Wikipedia